Povestea lui Popescu

Urmatorul text a fost scris de DNA in 1999. Toate drepturile care este e ale lui.Â

Popescu si durerile Facerii
(sau nu tot ce face mecanica din om se mananca cu cac*t)

…Popescu se uita lung la un CD, dupa care il puse la loc si incepu sa se plimbe prin camera. “pipal pipal pipal pipal…” repeta el monosilabic, si bagandu-si p*la isi schimba sireturile de la bocanci.

Sau de fapt si-i lua pe ceilalti. Popescu de fapt isi baga p*la in Satana si Eric Clapton, nu asa in general.

Trecusera ani multi… Popescu era de fapt un mos mare si batran.

Da batran, batran. Si tot isi mai baga p*la din cand in cand. “A sarit”, spuse el cu repros. De catva timp se intamplau lucruri ciudate pe insula lui.

Marfa tare insula lui… Isi amintea cand ajunsese aici. Tot din cauza mecanicii, bat-o Dumnezeu s-o bata.

Nu reusea sa invete mai mult de juma’ de ora in continuu. In final isi bagase p*la, isi luase vreo 50 de pachete de Lucky Strike de la Chivu, un CD cu Black Sabbath si plecase. Aruncase cartea de mecanica cat putuse de departe, dupa care se dusese dupa ea si o mai aruncase de cateva ori, pana in Dambovita.

Apoi se aruncase dupa ea. Cu burta in sus, trecu de primul stavilar. Privind in sus, pentru ultima dintre ultimele ori, cerul albastru al Regiei. Continue reading